Colosalul: Sergiu Nicolaescu

L-am vazut recent intr-o emisiune stupida, la o ora stupida, cu un moderator si mai stupid. Mi-a placut cum arata. Ma asteptam la ceva mai rau, mai ales dupa iesirea din spital. Arata insa foarte bine si era acelasi…. Acelasi om care vorbeste cu pasiune despre ceea ce a fost viata lui: filmul.  

Multi spun ca e foarte laudaros. Ca se crede cel mai tare si ca, de fapt, nu e chiar asa. Multi spun ca fost securist. Ca nu degeaba avea el bani de filme in era lui Ceausescu. Altii spun ca nu a avut viata, ca nu a fost in stare sa-si intemeieze o familie, ca l-a prins varsta de 78 de ani fara urmasi. 

Eu insa nu-l condamn, nici n-as putea, il pretuiesc prea mult si-l inteleg perfect, pasiunea pentru cariera poate depasi de multe ori orice ratiune…. Mai jos aveti cateva randuri despre cel pe care eu il consider un mare om:  

Sergiu Nicolaescu s-a nascut la Targu Jiu, dar la varsta de cinci ani, s-a mutat cu parintii la Timisoara. A absolvit Politehnica in Bucuresti ca inginer mecanic, apoi a inceput munca in Studioul Cinematografic “Alexandru Sahia”, specializat pentru filme documentare si jurnale de actualitati. 

A jucat in foarte multe filme, din care:

Dacii (1967), Mihai Viteazul (1971), Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972), Cu mainile curate (1972), Dragostea incepe vineri (1972), Ultimul cartus (1973), Felix si Otilia (1973), Pistruiatul (1973), Un comisar acuza (1974), Nemuritorii (1974), Zile fierbinti (1975), Osanda (1976), Roscovanul (1976), Accident (1977),        Pentru patrie (1977), Revansa (1978), Mihail, caine de circ (1978), Ultima noapte de dragoste (1979), Capcana mercenarilor (1980), Duelul (1981), Intalnirea (1982), Viraj periculos (1982), Ringul (1983), Ziua Z (1985), Noi, cei din linia intai (1986), Mircea (1989), Coroana de foc (1990), Oglinda (1994), Triunghiul mortii (1999), Orient Express (2004). 

S-a remarcat ca regizor si scenarist in peste 40 de filme. Cel mai recent film al sau, care este inca in lucru, va aparea pe ecrane anul acesta: Supravietuitorul. Mai multe detalii, aici. 

La final, nu pot sa spun decat atat: Sergiu Nicolaescu este si va ramane idolul meu in materie de filme romanesti si mai ales in materie de daruire si pasiune pentru profesie. Respect! 

Sursa: Cinemagia si Wikipedia.

Marele singuratic…

Am ascultat aseara o piesa de teatru radiofonic…. Mizantropul, de Moliere. In rolurile principale, l-am recunoscut cu mare usurinta pe Ion Caramitru… Am fost surprinsa… de cat de familiara si calda era vocea lui, de cat de mult timp a trecut de cand l-am ascultat ultima oara…. sau de cand am fost ultima oara la teatru…

  

Despre Ion Caramitru se pot spune foarte multe, vorbe mai marete sau nu, insa nu vreau decat sa amintesc de cele bune. Asa mi-l amintesc eu pe dl. Socrate din Liceenii, asa mi-l amintesc si din Hamlet si asa mi-l voi aminti intotdeauna. Cu drag. 

Ion Caramitru s-a nascut la 9 martie 1942, la Bucuresti si a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I. L. Caragiale”, in 1964. A jucat in nenumarate pise de teatru, in nenumarata eproductii cinematografice, amintesc cateva mai jos: 

Cateva roluri in teatru: 

Hamlet – 1963, Steaua fara nume – 1964, Eminescu – 1964, Sa nu te joci cu dragostea – 1964, Vicarul-  1965, Un tramvai numit dorinta – 1965, Moartea lui Danton – 1966, Procesul – 1967, Romeo si Julieta – 1967, – Iulius Cezar de William Shakespeare, regia Andrei Serban, Teatrul Bulandra – 1968, Macbeth – 1968, Photo Finish – 1969, Leonce si Lena – 1970, Mincinosul de Carlo Goldoni – 1971, A douasprezecea noapte – 1973, Vicarul – 1972, Elisabeta I – 1974, Azilul de noapte – 1975, Raceala -1977, Furtuna – 1978, Pericle – 1981, Uriasii muntilor – 1987, Teatrul comic – 1992, Antigona – 1993 

Cateva roluri in film: 

Adam si Paul – 2004, Amen – 2002, Misiune Imposibila – 1996, Deep Secrets – 1996, Two Deaths -1995, Citizen X – 1995, An Exchange of Fire – 1993, A Question of Guilt – 1993, Kafka – 1991, Jute City – 1991, Extemporal la dirigenţie – 1987, Liceenii – 1987, Declaraţie de dragoste – 1985, Intunecare – 1985, Promisiuni – 1985, Ca-n filme – 1983,         Castelul din Carpaţi – 1981, Iata femeia pe care o iubesc – 1981, Stefan Luchian – 1981, Ancheta – 1980, Bietul Ioanide – 1979, Ecaterina Teodoroiu – 1979, Inainte de tacere -1979, Iarba verde de acasa – 1978, Intre oglinzi paralele – 1978, Impuscaturi sub clar de luna – 1977, Casa de la miezul noptii – 1976, Instanta amana pronuntarea – 1976, Marele singuratic – 1976, Diminetile unui baiat cuminte – 1966, Padurea spanzurailor – 1964. 

A fost ministrul Culturii intre anii 1997-2000 si director al Teatrului Bulandra intre 1990-1993. Este presedinte al UNITER din 1990, iar in prezent este directorul Teatrului National din Bucuresti. 

A participat la revolutia romana din 1989, fiind printre cei care au cucerit Televiziunea Romana in 22 decembrie 1989. Alaturi de Mircea Dinescu a anuntat la televiziune caderea regimului Ceausescu. 

A fost membru in Consiliul Frontului Salvarii Nationale (figurand pe lista membrilor initiali anuntati la TVR de Ion Iliescu), apoi in Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, unde a ocupat functia de vicepresedinte. S-a plasat mai apoi in opozitie cu fostul presedinte Ion Iliescu. Este vicepresedinte al Asociatiei revolutionarilor fara privilegii. 

Decoratii: 

Ofiter de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (decorat in 1995 de catre Regina Elisabeta a-II-a a Marii Britanii si Irlandei de Nord) si Cavaler al Ordinului Literelor si Artelor (Franta 1997). 

“Am avut noroc de profesori foarte buni, am avut ochi si, lucid, pentru a fura meserie de la marii artişti pe care i-am vazut cand eram mai tanar, mi-am stapanit fiinta, ca sa zic asa, si m-am antrenat tot timpul pentru acest joc. Vedeti, spre deosebire de instrumentisti, care canta la pian sau la vioara, sa zicem, noi cantam la noi insine, noi suntem si instrumentul si interpretul. In acest caz fiinta ta trebuie sa fie ingrijita pentru a canta. Mi-am schimbat viata dupa acest model”.

Sebastian Papaiani: “Fiecare roman cred ca este un Pacala”

Nascut la Pitesti, pe 25 august 1936, Sebastian Papiani este unul dintre cei mai buni actori de film din Romania. Un actor complet, desavarsit, complex, unic, amuzant si deosebit de talentat, care cu siguranta are la activ cele mai numeroase roluri in film. 

Primul sau film l-a facut la varsta de 26 de ani. A debutat in 1961, cu “Purgatoriul nr. 5”. 

Sebastian Papaiani despre Sebastian Papaiani: 

“Fiecare roman cred ca este un Pacala”. 

“Toate filmele le-am facut cu pasiune si cu rusinea de a nu fi prost. Eu mi-am iubit profesia, am stimat-o“. 

“In fiecare film lasi cate ceva din tine. Ai ramane vesnic daca ai fi nepasator si rece, ca “Luceafarul”.  

“Cred ca fiecare om se termina asa, dandu-si sufletul pentru fiecare lucru pe care l-a facut”.  

“Cand am fost prima data pe scena, la premiera la filmul “Pacala se intoarce”, am lacrimat pentru ca as mai fi vrut sa mai am inca 36 de ani, cat aveam atunci cand eram eu Pacala. Asa, dintr-o pornire egoista, as fi vrut sa-l joc tot eu pe Pacala. Dar nu am avut ranchiuna si nu am asa ceva pentru cei tineri”.  

Cateva roluri in film 

Pacala se intoarce (2006), Lacrimi de iubire – filmul (2006), Daria, iubirea mea (Serial TV) (2006), Bani de dus, bani de-ntors (2005), Lacrimi de iubire (Serial TV) (2005), Numai iubirea (Serial TV) (2004), Neinvinsa-i dragostea (1993), O vara cu Mara (1988), Un studio in cautarea unei vedete (1988), Liceenii (1987), Secretul lui Nemesis (1985), Secretul lui Bachus (1984), Fram (Serial TV) (1983), Raman cu tine (1982), Santaj (1981), Alo, aterizeaza strabunica! (1981), Buna seara, Irina (1980), Nea Marin miliardar (1979), Ultima noapte de dragoste (1979), Clipa (1979), Am fost saisprezece (1979), Expresul de Buftea (1978), Eu, tu si Ovidiu (1977), Iarna bobocilor (1977), Roscovanul (1976), Toate panzele sus! (1976), Zile fierbinti (1975), Stefan cel Mare – Vaslui 1475 (1974), Ultimul cartus (1974), Pacala (1974), Fratii Jderi (1973), Cu mainile curate (1972), Asta seara dansam in familie (1972), Ciprian Porumbescu (1972), Brigada Diverse intra in actiune (1970), Asediul (1970), B.D. in alerta (1970), Caldura (1969), Balul de sambata seara (1968), Fantomele se grabesc (1966), Vremea zapezilor (1966), Gaudeamus igitur (1965), La Portile Pamantului (1965), Dragoste la zero grade (1964), Un suras in plina vara (1963) 

Cateva roluri in teatru 

Firs in Livada de visini, Regele Salemului in ALCHIMISTUL, Ion Sorcova in DOMNISOARA NASTASIA, Batranul actor comic in ASTA SEARA SE JOACA FARA PIESA, Marcel in ASTEPTAM PE ALTCINEVA, Figaro in BARBIERUL DIN SEVILLA, Surdu in MILIONARUL SARAC, Boult in PERICLE, Chitlaru in OPINIA PUBLICA, Ioan Antonov in HAINA CU DOUA FETE, Mica Stanimirovici in O FAMILIE INDOLIATA, Belu in COMEDIE FARA TITLU, Starforel in ROMANTIOSII, Miroiu in STEAUA FARA NUME, Zenas Wit in WEEK-END LA SPOON RIVER, Henry in MAREA EXPEDITIE, Nica in LIOLA, Ionica Para in SA NU-TI FACI PRAVALIE CU SCARA, Pompier II in RAZBUNAREA SUFLEURULUI.

“Talentul vine de la Dumnezeu. Nu este meritul meu ca il am.”

Una dintre cele mai dragi actrite mie si cu siguranta nu doar mie, Draga Olteanu Matei, se opreste azi si va da o “lectie de viata” la mine pe blog. 

S-a nascut in Bucuresti, pe 24 octombrie 1933 si a avut un parcurs excelent in cariera. Aveti mai jos mentionate cateva din rolurile in teatru si film, multe dintre ele celebre si unice in istoria teatrului si filmului romanesc.  

Cateva roluri in film: 

Cuscrele (Serial TV) (2005), Faimosul Paparazzo (1999), Chirita la Iasi (1987), Coana Chirita (1986), Promisiuni (1985), Casatorie cu repetitie (1985), Buletin de Bucuresti (1982), Ramasagul (1984), Dumbrava minunata (1980), Iancu Jianu, zapciul (1980), Nea Marin miliardar (1979), Omul in loden (1979), Actiunea “Autobuzul” (1978), Din nou impreuna (1978), Iarna bobocilor (1977), Filip cel bun (1975), Patima (1975), Toamna bobocilor (1975), Stefan cel Mare – Vaslui 1475 (1974), Ilustrate cu flori de camp (1974), Explozia (1973), Asta seara dansam in familie (1972), Zile de vara (1968), Cine va deschide usa? (1967).  

Cateva roluri in teatru: 

Asteptand la Arlechin, Cadavrul viu actor, Casa recomandata, Comoara din deal, Crima pentru pamant, Hagi Tudose, Minunile Sfantului Sisoe, Muscata din fereastra, Visul unei nopti de iarna.  

Premii obtinute:

Cetatean de onoare al orasului Piatra Neamt – 2007 

“Cea mai iubită actrita” – decernat de TVR 

Premiul de Excelenta al Revistei VIP – 2005 

Premiul UNITER pentru intreaga activitate – 2004 

Premiul TVR si PTWB (Prime Time World Broadcast) pentru “Cea mai iubita actrita” – 2003.

ACIN (pentru “Ilustrate cu flori de camp” si “Filip cel bun”) – 1975. 

In urma cu aproximativ doi ani, s-a stabilit in orasul natal al sotului ei, Piata Neamt, unde a infiintat primul teatru particular pentru amatori din tara. La aniversarea a 74 de ani, Draga Olteanu-Matei a primit titlul de cetatean de onoare al orasului Piatra Neamt. 

„Consider ca nu am facut nici un fel de sacrificiu pentru teatru. Ii multumesc lui Dum­nezeu ca mi-a dat talent si ca am stiut ce sa fac cu el. Am muncit serios, l-am folosit cum am putut mai bine si din aceasta cauza am avut rezultate foarte frumoase cu care la aceasta varsta pot sa ma de­clar multumita. Nu-mi sta in fire sa ma falesc cu nimic, pentru ca talentul vine de la Dumnezeu. Nu este meritul meu ca il am, dupa cum nu este vina nimanui ca nu il are.” 

„Cea mai mare realizare a mea este propria-mi meserie. Faptul ca am reusit in aceasta profesie. Daca as avea posibilitatea sa reintorc ceasul vietii? Nu as schimba nimic. Viata mea a fost perfecta asa cum a fost. Sunt o persoana foarte norocoasa. Ma felicit ca m-am ferit cat am putut de tare de prosti si ma mustru ca nu am reusit sa fac destul bine pe cat aa fi vrut sa fac pentru oameni.” 

„In afara de sanatate imi doresc sanatate, sanatate si iar sanatate… Sa fie bine pentru toata lumea, sa fie o climă mai blanda si mai buna. Sa fie societatea curata, oamenii sa fie mai bine intentionati, sa se iubeasca mai mult si sa-si ierte unul altuia mai mult. Sa cautam sa traim intr-o lume mai curata din toate punctele de vedere.” 

“Cred ca frumusetea fizica conteaza foarte mult in cariera unei actrite, atat timp cat este dublata de minte, cultura, generozitate si de frumuseţe interioara”. 

Mai multe puteti gasi aici si aici.

“Nu e iarna cum e vara / Nici actrita ca Tamara”

Cuvintele de mai sus nu-mi apartin mie, ci lui Horatiu Malaiele, insa sunt total de acord cu ce spune el. Astazi, la Lectia de Viata, cu o zi intarziere, isi face loc la mine pe blog Tamara Buciuceanu Botez. 

Nascuta pe 10 august 1929 la Tighina, in Republica Moldova, Tamara Buciuceanu Botez a absolvit Institutul de Teatru “Vasile Alecsandri” din Iasi, in 1951. In anul IV de studii (1951) vine la Bucuresti, la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica.    

A debutat in teatru in 1952, pe scena Teatrului Giulesti cu rolul “Marfa din Makkar Dumbrava”. 

A fost angajata a Teatrului de Comedie, a Teatrului de Opereta (8 ani si jumatate), a Teatrului Bulandra (pana la pensionare). A colaborat cu Teatrul National de Televiziune, cu Teatrul Radiofonic, cu Teatrul Odeon, cu Teatru Constantin Tanase (3 ani de zile), cu Teatrul National din Bucuresti si Iasi.  

In prezent lucreaza la Teatrul National din Bucuresti jucand in piese ca Rivalii si Asteptand la Arlechin (din 2002 pana in prezent, peste 150 de reprezentatii).   

Este societar de onoare al Teatrului National din Bucuresti, din 2004, precum si al Teatrului National de Opereta. 

Si-a dedicat viata exclusiv scenei, radioului, platoului de filmare si televiziunii, serband 50 de ani de cariera in noiembrie 2001, la Festivalul de Comedie din Galati. 

Cateva piese de teatru: 

“Piatra din Casă”, “Cei doi tineri din Verona”, “Domnul Puntilla şi sluga sa Matti”, “Baia”, “Pălăria florentină”,”Gaiţele”, “Nepotul”,“Contesa Maritza”,”Văduva veselă”, “Lăsaţi-mă să cânt”, “My fair Lady”, “Vânzătorul de păsări”, “Voievodul ţiganilor”, “Azilul de noapte”, “Joc de pisici”, “Titanic vals”, “Interviu” (rolul avocatei), “Reţeta fericirii”, “Tartuffe”,  “Dimineaţă pierdută”- un mare succes, “Somnoroasa aventură” 

Cateva filme: 

“Ultimele zile ale verii”, “Tufă de Veneţia”, “Premiera”, “Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii”, “Vis de ianuarie”, “Cuib de viespi”, “Liceenii” etc. 

Nu pot decat sa inchei asa cum am inceput, asigurandu-va, daca mai era nevoie, ca “Nu e iarna cum e vara / Nici actrita ca Tamara!”

Ma reintorc la prima dragoste

Se zice ca prima dragoste nu se uita niciodata. Cam asa si cu mine, cel putin in materie de actori. Prima mea dragoste, daca ma refer la actori din Romania, a fost Adrian Paduraru. N-am sa uit niciodata filmul “Declaratie de dragoste”…. l-am vazut de zeci de ori, stiu toate replicile pe dinafara, si tot l-as mai vedea de zeci de ori cu aceeasi placere si intensitate….

Astfel, azi, la Lectia de viata, Adrian Paduraru ocupa un loc fruntas la mine pe blog. 

Adrian Paduraru s-a nascut la 17 aprilie 1960, in Iasi. Actor de teatru, film si TV, este angajat la Teatrul National Iasi din 1984. A avut peste 10 roluri principale in peste 15 filme, a jucat in 4 filme pentru canalul TV M6, intr-un serial de televiziune. Adrian Paduraru este moderator si colaborator pentru emisiuni radio. Eexperienta didactica: lector la Universitatea “Dimitrie Cantemir” si Universitatea de Arta “George Enescu”. Este fondator si director al Centrului de Cercetare si Productie Teatrala, initiator si coordonator programe culturale, educationale si civice, avand ca suport mijloacele de expresie teatrala. Este doctorand in filozofie al Universitatii “AL. I. Cuza”, membru UNITER si UCIN.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, Bucuresti, la clasa prof. Sanda Manu, in anul 1984. Debutul profesional l-a avut cu rolul Un soldat in piesa „Diavolul si bunul Dumnezeu” de J. P. Sartre, regia Silviu Purcarete, Teatrul Mic, Bucuresti. Pe scena Teatrului National „Vasile Alecsandri” Iasi, sectia Suceava, debuteaza cu rolul Domnul Gabor din „Desteptarea primaverii” de Frank Wedekind.

Devine actor al Nationalului iesean in 1988.

Cateva roluri in teatru:

Domnul Gabor, Ernst – Desteptarea primaverii de Frank Wedekind, regia: Cristina Iovita – 1985 (Suceava)

Kolesov, Bukin – Adio, studentie ! de Alexandr Vampilov, regia: Cristina Iovita – 1985Radu cel Frumos, Turacan, Toma, Zunis – Raceala de Marin Sorescu, regia: Nicoleta Toia – 1986El – Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, regia: Georgeta Burdujan – 1987 (Suceava)Demetrius – Visul unei nopti de vara de William Shakespeare, regia: Cristina Iovita – 1988Gulita – Chirita in balon si Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri, regia: Ovidiu Lazar – 1990Cléante – Avarul de Molière, regia: Dan Alexandrescu – 1990Val Xavier – Orfeuiîn Infern de Tennessee Williams, regia: Irina Popescu Boieru – 1991Umberto – Filomena Marturano de Eduardo de Filippo, regia: Eugen Mercus – 1992 Platon – Socrate de Dumitru Solomon, regia: Nicolae Scarlat – 1992

Cateva roluri in filme:

Prea cald pentru luna mai, regia Maria Callas-Dinescu – 1983Raliul, regia Mircea Dragan – 1984Clipa de ragaz, regia Serban Creanga – 1985Declaratie de dragoste, regia Nicolae Corjos – 1985Liceenii, regia Nicolae Corjos – 1986Cucoana Chirita, regia Mircea Dragan – 1986Extemporal la dirigentie, regia Nicolae Corjos – 1987Secretul armei … secrete, regia Alexandru Tatos – 1988Momentul adevarului, regia Andrei Blaier – 1989Moartea unui artist, regia Horea Popescu – 1989

Este membru al Uniunii Teatrale din Romania – UNITER; membru al Uniuni Cineastilor din Romania – UCIN,  vicepresedinte al sectiei actori; membru fondator al AROSS – Asociatia Romana pentru Studii Semiotice.

Sper sa ne bucurati multi ani de acum inainte, in acelasi stil caracteristic, domnule Paduraru!

Intoarce-te si mai priveste o data!

Un alt mare actor isi face azi loc la mine pe blog: Stefan Iordache. Unul dintre preferatii mei, Stefan Iordache s-a nascut la 3 februarie 1941. Este, dupa parerea multora, un actor distins, de o valoare inestimabila pentru toti romanii. Sau cel putin asa ar merita. Filmul meu preferat “Intoarce-te si mai priveste o data”, din 1981, putin inainte sa ma nasc. 

Supranumit cel mai mare mester al teatrului romanesc, Stefan Iordache a fost repartizat mai intai la Resita. A trecut si pe la Teatrele din Timisoara si Constanta, culmea carierei atingand-o cativa ani mai tarziu la Teatrul Notara. Dupa 1989 Stefan Iordache s-a mutat in Craiova, la Teatrul National, condus la acea vreme de Emil Boroghina.

Actor de teatru si film deopotriva, in acelasi timp cantaret, Stefan Iordache este un actor desavarsit. Cel mai recent album al sau de muzica, intitulat “Magazinul meu de vise” a fost lansat in 2007.

Printre numeroasele filme in care a jucat, amintesc:

Ticalosii (2007), Faraonul (2004), Omul zilei (1997), Eu sunt Adam (1996), Cel mai iubit dintre pamanteni (1993), Oglinda (1993), Hotel de lux (1992), Cei care platesc cu viata (1991), Noiembrie, ultimul bal (1989), O clipa de ragaz (1986),Glissando (1985), Ciuleandra (1985), Concurs (1982), De ce trag clopotele, Mitica? (1981), Pruncul, petrolul si ardelenii (1981), Intoarce-te si mai priveste o data (1981), Inghititorii de sabii (1981), Bietul Ioanide (1979), Editie speciala (1978), Doctorul Poenaru (1978), Proprietarii (1973), Adio, draga Nela (1972), Diminetile unui baiat cuminte (1966),Un film cu o fata fermecatoare (1966), Calea Victoriei sau cheia visurilor (1965), Gaudeamus igitur (1965), Strainul (1964). 

Ma plec in fata talentului si daruirii maestrului Stefan Iordache!