Cat de des folosesti telefonul mobil dimineata?

Poate v-am mai spus, eu merg foarte des cu metroul. De regula, ascult muzica si citesc. Azi, n-am putut face nici una nici alta, din cauza bateriei descarcate si a aglomeratiei. Asa ca, deh, i-am studiat pe cei din jur.  Pe parcurs de 4 statii, am auzit vreo 10 telefoane sunand. Cel putin 5 din cei care au raspuns si pe care i-am auzit fiind in apropierea mea, au avut raspunsuri de genul: “Nu inca, sunt pe drum.” Sau: “Deja sunteti la birou? Ajung si eu in 7 minute…” De aici, nu pot sat rag decat cateva concluzii:  

-         romanii intarzie la birou dimineata…

-         seful ajunge intotdeauna inaintea ta, exact atunci cand tu trebuie sa fii primul la birou…

-         cel putin 50% din convorbirile de dimineata au ca scop verificarea angajatilor de catre sef…

 -         romanii vorbesc mai mult la telefonul mobil dimineata si in prima parte a zilei.  

Voi cum sunteti? Cat de des folositi telefonul mobil dimineata?

Cum ma trezesc eu razand in metrou

Nu stiu altii cum sunt dar eu cand ma gandesc la cele 2 ore pe care le petrec zilnic in metrou, imi dau seama ca de cele mai multe ori zambesc. Evident, asta atunci cand nu citesc peste umarul altora (am vazut cat de tare se pot enerva unii din cauza asta si-mi place sa tot fac asta…)

Se poate spune deci ca sunt o persoana optimista, vesela, cu dese motive de a zambi… De cele mai multe ori zambesc si eu ca pisica, de ce-si aduce aminte, sau zambesc cand ii privesc pe cei din jur (mai ales dimineata, oamenii sunt tare haiosi cand dorm in metrou! Ieri de exemplu am aflat ca se poate dormi si in picioare… si nu statea omul sprijinit de nimeni si de nimic JJ ).

 

Azi m-am trezit zambind gandindu-ma la ultimul teambuilding, la munte, undeva pe Cheile Nerei… mi-am amintit cum incercam eu sa fac rapel si cum rapelul meu m-a pus intr-o pozitie mai mult sau mai putin dificila: cu capul in jos si picioarele… da, ati ghicit, unde trebuia sa fie de fapt capul!

 

In concluzie da, imi place sa merg cu metroul, are foarte multe avantaje, dar cel mai mult imi place ca imi pot lasa gandurile sa zboare, ca am cel putin 2 ore pe zi incare gasesc dese motive de a zambi si ca pot afla multe lucruri noi in acele 2 ore! Ma intreb oare ce fac altii in metrou, oare toata lumea studiaza pe toata lumea?!

Ce-mi place si ce nu-mi place luni dimineata

Ziua de luni incepe pentru mine aproape ca in fiecare zi, cu digerat presa online si verificat mailurile de peste weekend. Trec apoi la cele cateva bloguri preferate ale mele, unde zabovesc mai mult decat in oricare alta zi. Asta pentru ca, ei, posesorii de bloguri preferati mie, scriu de regula si in weekend. (cred ca trebuie sa invat ceva si din asta)… si atunci am mai multe de citit, mai multe de vazut, mai multe de aflat.

 

Imi place sa citesc posturi “de peste weekend”.

 

Imi place sa incep ziua mai lent (consider ca am o saptamana intreaga in care sa ma tot agit, asa ca ziua de luni poate sa inceapa mai usor).

 

Imi place sa savurez stirile sportive si comentariile de rigoare de sfarsit de etapa. (asta pentru ca n-am timp mereu sa vad toate meciurile etapei).

 

Imi place sa plec devreme acasa si sa nu fac nimic deosebit cand ajung.

 

Nu-mi plac intalnirile de inceput de saptamana, cele interne mai ales, in care “cei mai si cei mai manageri” pun la punct saptamana ce o au inainte.

 

Nu-mi plac rapoartele si raportarile de inceput de saptamana.

 

Nu-mi place sa-mi sune telefonul (cel de serviciu, evident) inca de la ora 10.00 dimineata.

 

Nu-mi place ca nu pot pleca niciodata mai devreme din agentie asa cum imi doresc.

 

Nu-mi plac cei care se plang ca trebuie sa inceapa o noua saptamana de munca sau de scoala sau de ceva, in loc sa trateze ziua de luni ca ultima a unui weekend prelungit.

 

Cam atat, restul le las pe marti….

 

Ah, si azi, in mod deosebit, nu-mi place ca nu pot face niciunul din lucrurile de mai sus si nici ca ziua mea nu a inceput la fel ca toate celelalte… e o zi nebuna, intocmai ca saptamana ce a trecut si intocmai ca saptamana ce urmeaza.